REUNION DI ‘PROYECTO BO ARUBA’ DEN PARLAMENTO

Investigacion di ARA a mustra cu no tawata tin un bon bista di e consecuencianan financiero y e risiconan di e proyectonan aki

Siman pasa, riba invitacion di Parlamento di Aruba, Gobierno a hiba un debate riba e proyectonan cu tawata conoci como Proyectonan Bo Aruba di e Gobierno anterior. E proyectonan aki tin un costo di 1.6 biyon florin cu e Gobierno anterior a comprometi nos pueblo cu ne. Contraloria Genernal, ARA, a haya necesario pa haci un investigacion riba e Proyectonan di cua resultado Parlamento a dicidi di yama e reunion aki den Parlamento.

ARA den e investigacion tambe a splica e motibonan pa cua nan a haci e investigacion aki riba e proyectonan di e Gobierno anterior. Un motibo principal pa laga haci un investigacion ta e hecho cu tawata tin masha poco informacion di loke e proyecto y of e programa ta encera.

Algo cu a sali for di e investigacion tawata cu e Gobierno anterior cada biaha tawata pone mas proyecto golga bou di e Proyecto Bo Aruba. Tambe a sali afo cu e Gobierno anterior y e Minister di AVP encarga cu e proyectonan a aplica diferente forma di financia e proyectonan aki, entre otro a coy placa di e presupuesto, a traha fondonan di presupuesto separa, a institui diferente fundacion, a saca placa for di companianan estatal y a bin cu e proyectonan PPP.

Ya caba na inicio di e investigacion a resulta cu mil miyon florin a wordo gasta na e proyectonan aki.

ARA a enfatisa cu no tawata tin un bon bista di kico ta e consecuencianan financiero di e proyectonan aki cu no tawata tin un bon maneho riba nan y tampoco un forma pa controla nan debidamente pa midi con cosnan tawata bayendo y principalmente ARA a cuestiona e hecho cu no a tene cuente cu e proyectonan mester ta duradero. No tawata tin un plan con pa mantene e proyectonan aki y tampoco tawata tin fondonan aloca den e presupuesto pa mantencion di e proyectonan aki.

ARA a yega na e conclusion cu tin riesgonan enorme y consecuencianan financiero negativo pa Pais Aruba. ARA a indica cu e Gobierno anterior a haci tur e proyectonan aki sin mustra con ta bay paga nan. E tempo ey, e Gobierno anterior a bisa cu nan ta bay introduci un impuesto nobo, un ‘transaktie belasting’ cu ta e impuesto cu lo bay cobra tur transaccionnan bancario pa asina yega na fondo pa paga e debenan di e proyectonan di Bo Aruba. Sinembargo, nunca mas, e gobierno di AVP a bin cu niun entrada pa paga e debe.

ARA, den su investigacion, ta duna recomendacionnan na Gobierno pa preveni cu e riesgonan aki bolbe tuma luga den futuro. ARA a duna hopi recomendacion na Parlamento tambe riba con Parlamento por haci pa eherce un miho trabou pa controla y pa asina Gobierno duna cuenta mas frecuente tambe na Parlamento.

“Pa loke ta trata Gobierno, mi a splica den sala di Parlamento cu ta hopi importante pa tene cuenta cu e recomendacionnan di ARA pero nos no mester lubida cu Gobierno por haci su parti, pero ta keda na pueblo tambe pa percura pa e tipo di cosnan aki no pasa mas door di percura cu nunca mas Aruba haya un gobierno asina malo manera e Gobierno di AVP. Hunto nos mester percura pa nunca mas Aruba haya politiconan manera politiconan di AVP cu no solamente a endeuda nos generacion, pero a endeuda tambe nos yiunan y nan yiunan cu te na aña 2044 mester bay paga e debe aki cu e gobierno anterior a crea iresponsabelmente”, Prome Minister a duna di conoce.

Cuanto aña abo lo tin na 2044? Cuanto aña bo yiu y nietonan lo tin na 2044? Esakinan ta preguntanan cu nos mester para keto un rato y haci nos mes. Un baby cu a nace awe, ora e tin 24 aña, e debe ta wordo paga. Aruba completo mester percura pa como pais, nunca mas nos haya gobernantenan asina iresponsabel manera e gobernantenan cu nos a conoce di e gobierno di AVP.

Share:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *